Limba Romana

Tipologia subiectelor pentru Bacalaureatul 2006 respectă programa de examen.

În cadrul probei orale de limba şi literatura română , în prezentarea răspunsului său, candidatul trebuie să facă dovada stăpânirii următoarelor capacităţi, deprinderi, abilităţi şi elemente de competenţă:

• abilitatea de a citi cu acurateţe, fluent şi făcând dovada înţelegerii celor citite;
• deprinderea de a formula şi de a exprima oral, succint şi clar, răspunsul solicitat de cerinţele cuprinse în biletul de examen;
• abilitatea de a utiliza limba literară, adecvat contextului de comunicare;
• deprinderea de a-şi adapta expunerea orală (limbajul, exprimarea, prezentarea) la cerinţele formulate în biletul de examen;
• competenţa de comunicare activată de susţinerea şi de argumentarea ideilor (receptate sau personale).

Acestea vor fi evaluate în contextul construirii, de către candidat, a răspunsului său, pentru conţinuturile prevăzute în programa de examen.

în cazul probei orale, biletul de examen conţine un subiect de tipul l, care vizează o înţelegere de text la prima vedere, aplicarea cunoştinţelor din domeniul limbă şi comunicare - având ca suport un text nonliterar dat - şi un subiect de tipul al ll-lea, susţinerea unei expuneri orale/ a unui discurs argumentativ pe o problematică din domeniul literaturii române studiate sau ilustrarea unui concept operaţional prin referire la conţinuturile specifice disciplinei, conform programei de bacalaureat. Subiectele de tipul l (texte nonliterare) vor fi transmise centrelor de examen în plic sigilat.

Răspunsul candidatului se apreciază prin note întregi de la 1 la 10, în funcţie de punctajul de evaluare stabilit pe baza următoarelor criterii de apreciere: aplicarea cunoştinţelor în receptarea si analiza textelor literare si nonliterare - 6 p.; utilizarea corectă si adecvată a limbii române în comunicarea orală - 2 p.; argumentarea orală a propriilor opinii asupra unui text literar (studiat) sa» nonliterar (la prima vedere) -1 p. La totalul celor nouă puncte se adaugă un punct din oficiu. Un candidat se consideră promovat la proba orală dacă a obţinut minimum nota finală 5 (cinci).

Asamblarea biletelor pentru proba orală se va face de către comisia de examen, prin combinarea unui subiect de tipul l cu un subiect de tipul al ll-lea, respectând structura prezentată la punctul II.

în abordarea primului subiect, cele trei cerinţe, formulate pe baza textului nonliterar dat, se vor constitui în răspunsuri punctuale, iar profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau suplimentare, de regulă după ce candidatul şi-a prezentat răspunsurile, numai dacă se consideră necesar acest lucru.

Abordarea subiectului de tipul al ll-lea presupune susţinerea unei argumentări orale, pe o temă dată, din domeniul literaturii române studiate sau ilustrarea unui concept operaţional prin referire la conţinuturile specifice disciplinei. Examinatorii urmăresc atât aplicarea cunoştinţelor, cât şi construcţia discursului argumentativ (structuri, conectori şi tehnici argumentative), adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale la situaţia de comunicare. în continuare, oferim un model de combinare a celor două tipuri de subiecte.

BILETUL NR. 1
SUBIECTUL 1
„După opinia mea, In societatea contemporană rolul literaturii este la fel de important ca şi rolul ştiinţei. Literatura (şi aici am în vedere numai literatura majoră, valoroasă) reprezintă specificitatea umană în cel mai înalt grad, impulsionează sensibilitatea şi educă prin forţa exemplului particular latura generală de nobleţe şi de sublim a sentimentelor ca act de conştiinţă. [...]
Atâta timp cât oamenii vor comunica prin vorbire, va exista şi literatură.
Cu cât mijloacele tehnice de comunicare se vor perfecţiona (tiparul, radioul, cinematografia, televiziunea), şansele de circulaţie ale literaturii sunt sporite. Literatura, în esenţa ei, nu ţine neapărat de cuvântul scris."
(Nichita Stănescu, Rolul literaturii, în voi. Amintiri din prezent)
a. Precizează tema fragmentului citat.
b. Prezintă două calităţi generale ale stilului din textul dat (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine).
c. Exprimă-ţi opinia despre valabilitatea afirmaţiei: „Atâta timp cât oamenii vor comunica prin vorbire, va exista şi literatură".

SUBIECTUL al ll-lea
Ilustrează conceptul operaţional povestire, prin referire la o operă literară studiată.

La proba orală, candidatul are la dispoziţie 15-20 de minute pentru a-şi elabora răspunsurile la subiectele existente pe biletul de examen. El are dreptul să ia un al doilea bilet, situaţie în care nota va fi scăzută cu două puncte.
în timpul prezentării de către candidat a subiectelor de pe biletul de examen, cei doi profesori examinatori trebuie să urmărească atât conţinutul, cât şi forma discursului prezentat.
Pentru a aprecia discursul candidatului, fiecare dintre cei doi examinatori aplică un barem de evaluare a răspunsului oral, în conformitate cu Metodologia de examen. Este obligatoriu ca examinatorii să respecte precizările din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2006 (ari. 38 şi art. 39).

Paşii parcurşi de către fiecare dintre cei doi examinatori sunt următorii:
1. Să urmărească expunerea candidatului, sprijinindu-l prin întrebări ajutătoare, dacă este necesar.
2. Să evalueze răspunsul cu note întregi de la 1 la 10, în funcţie de punctajul orientativ de evaluare, prin adunarea punctelor acordate fiecăruia dintre cele trei criterii prevăzute în barem.
3. Să consemneze punctajul de evaluare în borderourile individuale.
4. Să stabilească nota finală, în cadrul acestui proces, pot apărea două situaţii:
Dacă între notele celor doi examinatori există o diferenţă de cel mult un punct, atunci se calculează nota finală ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire.
Preşedintele comisiei mediază situaţiile în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mare de un punct. Hotărârea sa, fundamentată pe punctajul acordat candidatului de cei doi examinatori, este definitivă. Situaţiile în care este necesară medierea preşedintelui sunt consemnate într-un proces-verbal, la care se ataşează copii de pe evaluările celor doi examinatori.
5. în conformitate cu alineatul (3), art. 39, înscrierea în borderou a notei acordate se face de fiecare examinator, iar a notei finale, de preşedinte. Nota finală la examenul oral se trece în catalog şi în fişa individuală a candidatului, cu semnătura celor doi profesori examinatori. Fişa se înmânează candidatului după consemnarea notei.
Cele trei criterii de apreciere enunţate mai jos trebuie să fie urmărite de către fiecare examinator, pe tot parcursul expunerii orale a candidatului, fapt care facilitează aprecierea finală obiectivă. Fiecare examinator completează propriul borderou de lucru, în care trece: numele candidatului, punctajele acordate pentru fiecare criteriu de apreciere şi punctajul final/ nota acordată.

Barem de evaluare a răspunsului oral*
Criterii de apreciere
Punctaj acordat
Detalierea punctajului
1. Aplicarea cunoştinţelor în analiza textelor literare şi nonliterare (adecvarea la subiect; organizarea ideilor, corectitudinea răspunsului)
6 p.
Subiectul de tipul l - aprecierea răspunsurilor punctuale:
3 p. (1 p.+1 p.+1 p.)
Subiectul de tipul al ll-lea - aprecierea globală a răspunsului:
3 p. - Candidatul prezintă un discurs adecvat subiectului/ cerinţei.
Răspunsul este complet (include toate informaţiile necesare) şi
convingător.
2 p. - Candidatul îşi adecvează răspunsul la subiect, cu unele ezitări.
Răspunsul este corect, dar incomplet.
1 p. - Candidatul prezintă coordonatele subiectului în mod satisfăcător, dar
are lacune în cunoştinţe.
O p. - Raportarea la subiect este nesatisfăcătoare. Candidatul nu răspunde
cerinţei de pe biletul de examen şi nici întrebărilor ajutătoare ale
examinatorului.
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în comunicarea orală
2 p.
2 p. - Candidatul stăpâneşte competenţa de comunicare necesară, pe care o aplică prin utilizarea corectă şi adecvată a limbii române literare. Expunerea orală este fluentă, bine organizată şi convingătoare. Registrul de comunicare este adecvat competenţei comunicaţionale şi personalizat.
1 p. - Candidatul deţine competenţa de comunicare susţinută de vocabular şi de morfosintaxă, expunerea lăsând impresia generală de fluenţă, deşi cu anumite sincope. Registrul de comunicare ales este cel adecvat, însă vocabularul este limitat.
O p. - Limba literară nu este folosită în mod satisfăcător, existând abateri de la uzaj, nepermise în comunicarea formală. Expunerea este sincopată, cu repetarea unor idei, cu pauze sau cu ezitări.
3. Argumentarea orală a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar
1 p. - Argumentele prezentate conţin elemente de originalitate şi sunt înlănţuite logic, susţinând gândirea critică a candidatului, aplicată contextului. Elaborarea argumentării orale respectă construcţia discursului argumentativ (structuri, conectori şi tehnici argumentative) şi adecvarea elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale la situaţia de comunicare. O p. - Argumentele prezentate sunt insuficiente pentru a se forma o imagine concludentă asupra cunoştinţelor candidatului. Argumentarea orală nu respectă construcţia discursului argumentativ sau tehnica argumentării.

PENTRU A COMANDA SUBIECTE REZOLVATE PENTRU PROBA ORALA CLICK AICI

SUBIECTE DE TIPUL al ll-lea

1.Prezintă trăsăturile prozei romantice, prin referire la o operă literară studiată.
2.Prezintă trăsăturile romanului realist, prin referire la o operă literară studiată.
3.Exemplifică trăsăturile prozei fantastice, prin referire la o operă literară studiată.
4.Argumentează apartenenţa la specia literară basm culta unui text narativ studiat.
5.Ilustrează conceptul operaţional povestire, prin referire la o operă literară studiată.
6.Exemplifică trăsăturile nuvelei, prin referire la o operă literară studiată.
7.Prezintă asemănări şi deosebiri dintre două tipuri de nuvelă studiate (nuvelă psihologică, istorică sau fantastică).
8.Prezintă comparativ modalităţile de construcţie a personajelor într-o proză romantică şi o proză rea//sfă.
9.Exemplifică trăsăturile romanului modem, prin referire la o operă literară studiată.
10.Prezintă relaţia dintre instanţele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor) într-un roman modern studiat.
11.Ilustrează conceptul operaţional narator (narator omniscient, personaj-narator sau narator „martor"), folosind ca suport un text narativ studiat.
12.Ilustrează conceptele operaţionale incipitş\ final, prin referire la două dintre romanele studiate.
13.Prezintă construcţia subiectului dintr-o nuvelă psihologică studiată, prin referire la conceptele operaţionale din următoarea listă: acţiune, conflict, momentele subiectului, relaţii emporale şi spaţiale.
14.Prezintă construcţia discursului narativ dintr-o nuvelă fantastică studiată, prin referire la două dintre conceptele operaţionale din următoarea listă: secvenţe narative, episod, incipit, final.
15.Prezintă tipurile de personaje dintr-o operă literară studiată, aparţinând prozei realiste.
16.Evidenţiază modul în care conflictul/ conflictele unui roman studiat (cte tip obiectiv sau de tip subiectiv) se reflectă în evoluţia personajului principal/ a personajelor.
17.Exemplifică modalităţile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman studiat (perioada după al doilea război mondial).
18.Explică relaţia realitate - ficţiune, prin referire la un text narativ studiat (la alegere: povestire, nuvelă istorică, roman de tip obiectiv sau de tip subiectiv).
19.Exemplifică, prin referire la o operă literară de Ion Creangă, două dintre particularităţile de limbaj al prozei narative (la alegere, din următoarea listă: modalităţi ale narării, mărci ale prezenţei naratorului, limbajul personajelor, vorbire directă şi indirectă, registre stilistice).
20.Exemplifică modalităţile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui loan Slavici.
21.Ilustrează particularităţile de structură a unui text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
22.Caracterizează personajul preferat dintr-un roman de G. Călinescu.
23.Exemplifică modalităţile de caracterizare a unui personaj feminin, prin referire la un roman studiat (perioada de până la al doilea război mondial).
24.Prezintă construcţia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale.
25.Comentează particularităţile de limbaj şi de expresivitate (procedee artistice, elemente de versificaţie) ale unui text poetic studiat, aparţinând perioadei paşoptiste.
26.Prezintă elemente ale imaginarului poetic romantic, identificate într-un text studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
27.Analizează rolul elementelor de compoziţie dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu (la alegere, două elemente dintre următoarele: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă).
28.Comentează particularităţile de limbaj şi de expresivitate (imaginar poetic, procedee artistice, elemente de versificaţie) ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
29.Prezintă teme şi/ sau motive romantice, apelând la două dintre poeziile studiate la clasă.
30.Analizează particularităţile de structură şi de expresivitate, caracteristice simbolismului, prin referire la o poezie studiată.
31.Explică rolul elementelor de compoziţie dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia (la alegere, două elemente dintre următoarele: titlu, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă - motiv poetic, laitmotiv).
32.Expune specificul raportului autor - eu liric, prin referire la un text poetic al unui autor aparţinând direcţiei moderniste.
33.Evidenţiază elementele de compoziţie dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Lucian Blaga (la alegere, două elemente dintre următoarele: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă - motiv poetic, laitmotiv).
34.Prezintă particularităţi moderniste într-o poezie studiată, aparţinând lui Tudor Arghezi.
35.Prezintă particularităţi moderniste într-o poezie studiată, aparţinând lui Ion Barbu.
36.Ilustrează conceptul operaţional tradiţionalism, prin referire la un text liric studiat.
37.Ilustrează caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie), cu exemple aparţinând neomodernismului.
38.Comentează elementele de limbaj şi de expresivitate, dintr-un text poetic neomodernist, aparţinând lui Nichita Stănescu. -> gratuit
39.Ilustrează conceptul operaţional lirism subiectiv, prin referire la două poezii studiate, aparţinând romantismului, simbolismului, modernismului sau neomodernismului.
40.Exemplifică trăsăturile speciei dramatice comedia, prin referire la o operă literară studiată.
41.Ilustrează comicul (de caracter, de situaţie sau de limbaj), prin referire la o comedie studiată.
42.Ilustrează conceptul operaţional dramă, prin referire la o operă literară studiată.
43.Analizează construcţia subiectului (conflict dramatic, intrigă, scenă, relaţii temporale şi spaţiale), într-un text dramatic studiat.
44.Comentează două modalităţi specifice de caracterizare a personajului dramatic, prin referire la un text literar studiat.
45.Expune subiectul unei drame studiate.
46.Caracterizează un personaj dintr-un text dramatic studiat (la alegere: comedie, dramă, forme ale dramaturgiei în teatrul modern).
47.Ilustrează elementele de compoziţie a textului dramatic (act scenă/ tablou, replică, indicaţii scenice), prin referire la o operă literară studiată.
48.Ilustrează conceptul operaţional curent literar, prin referire la romantism sau la simbolismul românesc (la alegere).
49.Expune modul în care doctrina estetică promovată de revista Dacia literară se reflectă în creaţia scriitorilor paşoptişti.
50.Prezintă rolul Junimii şi al lui Titu Maiorescu în impunerea noii direcţii în literatura română din a doua jumătate a secolului al XlX-lea.
51.Expune ideile care stau la baza direcţiei moderniste, promovate de E. Lovinescu.
52.Prezintă trăsături ale ideologiilor literare din perioada interbelică (modernism, tradiţionalism).

---